mânzuță

Romanian

Etymology

From mânză +‎ -uță.

Noun

mânzuță f (plural mânzuțe)

1. diminutive of mânză

Declension

Declension of mânzuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mânzuță	mânzuța	(niște) mânzuțe	mânzuțele
genitive/dative	(unei) mânzuțe	mânzuței	(unor) mânzuțe	mânzuțelor
vocative	mânzuță, mânzuțo		mânzuțelor

References

• mânzuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN