mănușiță

Romanian

Etymology

From mănușă +‎ -iță.

Noun

mănușiță f (plural mănușițe)

1. diminutive of mănușă

Declension

Declension of mănușiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mănușiță	mănușița	(niște) mănușițe	mănușițele
genitive/dative	(unei) mănușițe	mănușiței	(unor) mănușițe	mănușițelor
vocative	mănușiță, mănușițo		mănușițelor

References

• mănușiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN