mărșui
See also: marsuí
Romanian
editEtymology
editVerb
edita mărșui (third-person singular present mărșuiește, past participle mărșuit) 4th conj.
- to march
Conjugation
edit conjugation of mărșui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a mărșui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mărșuind | ||||||
| past participle | mărșuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mărșuiesc | mărșuiești | mărșuiește | mărșuim | mărșuiți | mărșuiesc | |
| imperfect | mărșuiam | mărșuiai | mărșuia | mărșuiam | mărșuiați | mărșuiau | |
| simple perfect | mărșuii | mărșuiși | mărșui | mărșuirăm | mărșuirăți | mărșuiră | |
| pluperfect | mărșuisem | mărșuiseși | mărșuise | mărșuiserăm | mărșuiserăți | mărșuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mărșuiesc | să mărșuiești | să mărșuiască | să mărșuim | să mărșuiți | să mărșuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mărșuiește | mărșuiți | |||||
| negative | nu mărșui | nu mărșuiți | |||||