măturiță

Romanian

Etymology

From mătură +‎ -iță.

Noun

măturiță f (plural măturițe)

1. diminutive of mătură

Declension

Declension of măturiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) măturiță	măturița	(niște) măturițe	măturițele
genitive/dative	(unei) măturițe	măturiței	(unor) măturițe	măturițelor
vocative	măturiță, măturițo		măturițelor