meșteșugareț

Romanian

Etymology

From meșteșug +‎ -areț.

Adjective

meșteșugareț m or n (feminine singular meșteșugareață, masculine plural meșteșugareți, feminine and neuter plural meșteșugarețe)

1. skillful

Declension

Declension of meșteșugareț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	meșteșugareț		meșteșugareață	meșteșugareți	meșteșugarețe
	definite	meșteșugarețul		meșteșugareața	meșteșugareții	meșteșugarețele
genitive/ dative	indefinite	meșteșugareț		meșteșugarețe	meșteșugareți	meșteșugarețe
	definite	meșteșugarețului		meșteșugareței	meșteșugareților	meșteșugarețelor