meșteraș

Romanian

Etymology

From meșter +‎ -aș.

Noun

meșteraș m (plural meșterași)

1. diminutive of meșter; small craftsman

Declension

Declension of meșteraș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) meșteraș	meșterașul	(niște) meșterași	meșterașii
genitive/dative	(unui) meșteraș	meșterașului	(unor) meșterași	meșterașilor
vocative	meșterașule		meșterașilor