megieși
Romanian
editEtymology
editFrom megieș.
Verb
edita megieși (third-person singular present megieșește, past participle megieșit) 4th conj.
- to be neighbour
Conjugation
edit conjugation of megieși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a megieși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | megieșind | ||||||
| past participle | megieșit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | megieșesc | megieșești | megieșește | megieșim | megieșiți | megieșesc | |
| imperfect | megieșeam | megieșeai | megieșea | megieșeam | megieșeați | megieșeau | |
| simple perfect | megieșii | megieșiși | megieși | megieșirăm | megieșirăți | megieșiră | |
| pluperfect | megieșisem | megieșiseși | megieșise | megieșiserăm | megieșiserăți | megieșiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să megieșesc | să megieșești | să megieșească | să megieșim | să megieșiți | să megieșească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | megieșește | megieșiți | |||||
| negative | nu megieși | nu megieșiți | |||||