mieriuț

Romanian

Etymology

From mieriu +‎ -uț.

Adjective

mieriuț m or n (feminine singular mieriuță, masculine plural mieriuți, feminine and neuter plural mieriuțe)

1. diminutive of mieriu

Declension

Declension of mieriuț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	mieriuț		mieriuță	mieriuți	mieriuțe
	definite	mieriuțul		mieriuța	mieriuții	mieriuțele
genitive/ dative	indefinite	mieriuț		mieriuțe	mieriuți	mieriuțe
	definite	mieriuțului		mieriuței	mieriuților	mieriuțelor

References

• mieriuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN