mincioruț

Romanian

Etymology

From cumincior +‎ -uț.

Adjective

mincioruț m or n (feminine singular mincioruță, masculine plural mincioruți, feminine and neuter plural mincioruțe)

1. diminutive of cumincior

Declension

Declension of mincioruț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	mincioruț		mincioruță	mincioruți	mincioruțe
	definite	mincioruțul		mincioruța	mincioruții	mincioruțele
genitive/ dative	indefinite	mincioruț		mincioruțe	mincioruți	mincioruțe
	definite	mincioruțului		mincioruței	mincioruților	mincioruțelor

References

• mincioruț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN