mitarniță

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic митарница (mitarnica).

Noun

mitarniță f (plural mitarnițe)

1. (obsolete) customs

Declension

Declension of mitarniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mitarniță	mitarnița	(niște) mitarnițe	mitarnițele
genitive/dative	(unei) mitarnițe	mitarniței	(unor) mitarnițe	mitarnițelor
vocative	mitarniță, mitarnițo		mitarnițelor

References

• mitarniță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN