mitică

Romanian

Etymology

From Mitică.

Noun

mitică f (plural mitici)

1. a shallow person
2. a Wallachian

Declension

Declension of mitică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mitică	mitica	(niște) mitici	miticile
genitive/dative	(unei) mitici	miticii	(unor) mitici	miticilor
vocative	mitică, mitico		miticilor

References

• mitică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN