mititiocuț

Romanian

Etymology

From mititioc +‎ -uț.

Adjective

mititiocuț m or n (feminine singular mititiocuță, masculine plural mititiocuți, feminine and neuter plural mititiocuțe)

1. diminutive of mititioc

Declension

Declension of mititiocuț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	mititiocuț		mititiocuță	mititiocuți	mititiocuțe
	definite	mititiocuțul		mititiocuța	mititiocuții	mititiocuțele
genitive/ dative	indefinite	mititiocuț		mititiocuțe	mititiocuți	mititiocuțe
	definite	mititiocuțului		mititiocuței	mititiocuților	mititiocuțelor

References

• mititiocuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN