molătate

Romanian

Etymology

From moale +‎ -ătate.

Noun

molătate f (plural molătăți)

1. sluggishness

Declension

Declension of molătate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) molătate	molătatea	(niște) molătăți	molătățile
genitive/dative	(unei) molătăți	molătății	(unor) molătăți	molătăților
vocative	molătate, molătateo		molătăților

References

• molătate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN