monofizit

Romanian

Etymology

Borrowed from French monophysite.

Noun

monofizit m (plural monofiziți)

1. monophysite

Declension

Declension of monofizit

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) monofizit	monofizitul	(niște) monofiziți	monofiziții
genitive/dative	(unui) monofizit	monofizitului	(unor) monofiziți	monofiziților
vocative	monofizitule		monofiziților