muștiuc
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from German Mundstück.
Noun edit
muștiuc n (plural muștiucuri)
Declension edit
Declension of muștiuc
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) muștiuc | muștiucul | (niște) muștiucuri | muștiucurile |
| genitive/dative | (unui) muștiuc | muștiucului | (unor) muștiucuri | muștiucurilor |
| vocative | muștiucule | muștiucurilor | ||