multiplicitate

Romanian

Etymology

Borrowed from French multiplicité.

Noun

multiplicitate f (uncountable)

1. multiplicity

Declension

Declension of multiplicitate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) multiplicitate	multiplicitatea	(niște) multiplicități	multiplicitățile
genitive/dative	(unei) multiplicități	multiplicității	(unor) multiplicități	multiplicităților
vocative	multiplicitate, multiplicitateo		multiplicităților