multiplicitate
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French multiplicité.
Noun edit
multiplicitate f (uncountable)
Declension edit
Declension of multiplicitate
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) multiplicitate | multiplicitatea | (niște) multiplicități | multiplicitățile |
| genitive/dative | (unei) multiplicități | multiplicității | (unor) multiplicități | multiplicităților |
| vocative | multiplicitate, multiplicitateo | multiplicităților | ||