muncușoară

Romanian

Etymology

From muncă +‎ -ușoară.

Noun

muncușoară f (plural muncușoare)

1. diminutive of muncă; small work

Declension

Declension of muncușoară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) muncușoară	muncușoara	(niște) muncușoare	muncușoarele
genitive/dative	(unei) muncușoare	muncușoarei	(unor) muncușoare	muncușoarelor
vocative	muncușoară, muncușoaro		muncușoarelor