mustăcioară

Romanian

Etymology

From mustață +‎ -ioară, or perhaps from a Vulgar Latin *mustaciola, diminutive of early Medieval Latin mustācium. Compare Aromanian mustãcioarã; cf. also Italian mostacciolo.

Noun

mustăcioară f (plural mustăcioare)

1. diminutive of mustață (“moustache”)

Declension

Declension of mustăcioară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mustăcioară	mustăcioara	(niște) mustăcioare	mustăcioarele
genitive/dative	(unei) mustăcioare	mustăcioarei	(unor) mustăcioare	mustăcioarelor
vocative	mustăcioară, mustăcioaro		mustăcioarelor