nărui
Romanian edit
Etymology edit
Unknown.
Verb edit
a nărui (third-person singular present năruie, past participle năruit) 4th conj.
- to crumble
Conjugation edit
conjugation of nărui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a nărui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | năruind | ||||||
| past participle | năruit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | nărui | nărui | năruie | năruim | năruiți | năruie | |
| imperfect | năruiam | năruiai | năruia | năruiam | năruiați | năruiau | |
| simple perfect | năruii | năruiși | nărui | năruirăm | năruirăți | năruiră | |
| pluperfect | năruisem | năruiseși | năruise | năruiserăm | năruiserăți | năruiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să nărui | să nărui | să năruie | să năruim | să năruiți | să năruie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | năruie | năruiți | |||||
| negative | nu nărui | nu năruiți | |||||