nătângi

Romanian

Etymology

From nătâng.

Verb

a nătângi (third-person singular present nătângește, past participle nătângit) 4th conj.

1. to become stupid

Conjugation

    conjugation of nătângi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a nătângi
gerund			nătângind
past participle			nătângit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	nătângesc	nătângești	nătângește	nătângim	nătângiți	nătângesc
	imperfect	nătângeam	nătângeai	nătângea	nătângeam	nătângeați	nătângeau
	simple perfect	nătângii	nătângiși	nătângi	nătângirăm	nătângirăți	nătângiră
	pluperfect	nătângisem	nătângiseși	nătângise	nătângiserăm	nătângiserăți	nătângiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să nătângesc	să nătângești	să nătângească	să nătângim	să nătângiți	să nătângească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		nătângește			nătângiți
	negative		nu nătângi			nu nătângiți

References

• nătângi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN