noatenaș

Romanian

Etymology

From noaten +‎ -aș.

Noun

noatenaș m (plural noatenași)

1. diminutive of noaten

Declension

Declension of noatenaș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) noatenaș	noatenașul	(niște) noatenași	noatenașii
genitive/dative	(unui) noatenaș	noatenașului	(unor) noatenași	noatenașilor
vocative	noatenașule		noatenașilor

References

• noatenaș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN