norioară

Romanian

Etymology

From noră +‎ -ioară.

Noun

norioară f (plural norioare)

1. diminutive of noră

Declension

Declension of norioară

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) norioară	norioara	(niște) norioare	norioarele
genitive/dative	(unei) norioare	norioarei	(unor) norioare	norioarelor
vocative	norioară, norioaro		norioarelor

References

• norioară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN