norucă

Romanian

Etymology

From noră +‎ -ucă.

Noun

norucă f (plural noruci)

1. diminutive of noră

Declension

Declension of norucă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) norucă	noruca	(niște) noruci	norucile
genitive/dative	(unei) noruci	norucii	(unor) noruci	norucilor
vocative	norucă, noruco		norucilor

References

• norucă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN