oțeți
Romanian edit
Verb edit
a oțeți (third-person singular present oțețește, past participle oțețit) 4th conj.
- Alternative form of oțeti
Conjugation edit
conjugation of oțeți (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a oțeți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | oțețind | ||||||
| past participle | oțețit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | oțețesc | oțețești | oțețește | oțețim | oțețiți | oțețesc | |
| imperfect | oțețeam | oțețeai | oțețea | oțețeam | oțețeați | oțețeau | |
| simple perfect | oțeții | oțețiși | oțeți | oțețirăm | oțețirăți | oțețiră | |
| pluperfect | oțețisem | oțețiseși | oțețise | oțețiserăm | oțețiserăți | oțețiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să oțețesc | să oțețești | să oțețească | să oțețim | să oțețiți | să oțețească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | oțețește | oțețiți | |||||
| negative | nu oțeți | nu oțețiți | |||||