oblicitate

Romanian

Etymology

Borrowed from French obliquité. By surface analysis, oblic +‎ -itate.

Noun

oblicitate f (uncountable)

1. obliquity

Declension

Declension of oblicitate

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) oblicitate	oblicitatea	(niște) oblicități	oblicitățile
genitive/dative	(unei) oblicități	oblicității	(unor) oblicități	oblicităților
vocative	oblicitate, oblicitateo		oblicităților