obligare
See also: obligaré
Latin
editVerb
editobligāre
- inflection of obligō:
Romanian
editEtymology
editNoun
editobligare f (plural obligări)
Declension
editDeclension of obligare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) obligare | obligarea | (niște) obligări | obligările |
genitive/dative | (unei) obligări | obligării | (unor) obligări | obligărilor |
vocative | obligare, obligareo | obligărilor |
Spanish
editVerb
editobligare