obnubilație
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French obnubilation.
Noun edit
obnubilație f (plural obnubilații)
Declension edit
Declension of obnubilație
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) obnubilație | obnubilația | (niște) obnubilații | obnubilațiile |
| genitive/dative | (unei) obnubilații | obnubilației | (unor) obnubilații | obnubilațiilor |
| vocative | obnubilație, obnubilațio | obnubilațiilor | ||