obrejă

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic обрѣжиѥ (obrěžije) or Serbo-Croatian obrežja.

Noun

obrejă f (plural obreje)

1. (obsolete) river beach

Declension

Declension of obrejă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) obrejă	obreja	(niște) obreje	obrejele
genitive/dative	(unei) obreje	obrejei	(unor) obreje	obrejelor
vocative	obrejă, obrejo		obrejelor

References

• obrejă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN