ocoliș

Romanian

Etymology

From ocol +‎ -iș.

Noun

ocoliș n (plural ocolișuri)

1. roundabout way

Declension

Declension of ocoliș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ocoliș	ocolișul	(niște) ocolișuri	ocolișurile
genitive/dative	(unui) ocoliș	ocolișului	(unor) ocolișuri	ocolișurilor
vocative	ocolișule		ocolișurilor