ocropi
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Old Church Slavonic окропити (okropiti).
Verb
edita ocropi (third-person singular present ocropește, past participle ocropit) 4th conj.
Conjugation
edit conjugation of ocropi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a ocropi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ocropind | ||||||
past participle | ocropit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ocropesc | ocropești | ocropește | ocropim | ocropiți | ocropesc | |
imperfect | ocropeam | ocropeai | ocropea | ocropeam | ocropeați | ocropeau | |
simple perfect | ocropii | ocropiși | ocropi | ocropirăm | ocropirăți | ocropiră | |
pluperfect | ocropisem | ocropiseși | ocropise | ocropiserăm | ocropiserăți | ocropiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ocropesc | să ocropești | să ocropească | să ocropim | să ocropiți | să ocropească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ocropește | ocropiți | |||||
negative | nu ocropi | nu ocropiți |