oficiant

Romanian

Etymology

Borrowed from French officiant.

Noun

oficiant m (plural oficianți)

1. official

Declension

Declension of oficiant

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) oficiant	oficiantul	(niște) oficianți	oficianții
genitive/dative	(unui) oficiant	oficiantului	(unor) oficianți	oficianților
vocative	oficiantule		oficianților