ondulor

Romanian

Etymology

Borrowed from French onduleur.

Noun

ondulor n (plural onduloare)

1. inverter

Declension

Declension of ondulor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ondulor	ondulorul	(niște) onduloare	onduloarele
genitive/dative	(unui) ondulor	ondulorului	(unor) onduloare	onduloarelor
vocative	ondulorule		onduloarelor