păgubitoriu

Romanian

Adjective

păgubitoriu m or n (feminine singular păgubitorie, plural păgubitorii)

1. Obsolete form of păgubitor.

Declension

Declension of păgubitoriu

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	păgubitoriu		păgubitorie	păgubitorii	păgubitorii
	definite	păgubitoriul		păgubitoria	păgubitoriii	păgubitoriile
genitive/ dative	indefinite	păgubitoriu		păgubitorii	păgubitorii	păgubitorii
	definite	păgubitoriului		păgubitoriei	păgubitoriilor	păgubitoriilor

References

• păgubitoriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN