păienjeniță

Romanian

Etymology

From păianjen +‎ -iță.

Noun

păienjeniță f (plural păienjenițe)

1. diminutive of păianjen

Declension

Declension of păienjeniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) păienjeniță	păienjenița	(niște) păienjenițe	păienjenițele
genitive/dative	(unei) păienjenițe	păienjeniței	(unor) păienjenițe	păienjenițelor
vocative	păienjeniță, păienjenițo		păienjenițelor

References

• păienjeniță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN