perfecționism

See also: perfectionism

Romanian

Etymology

Borrowed from French perfectionnisme. By surface analysis, perfecțiune +‎ -ism.

Noun

perfecționism n (uncountable)

1. perfectionism

Declension

Declension of perfecționism

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) perfecționism	perfecționismul	(niște) perfecționisme	perfecționismele
genitive/dative	(unui) perfecționism	perfecționismului	(unor) perfecționisme	perfecționismelor
vocative	perfecționismule		perfecționismelor