picățică

Romanian

Etymology

From picat +‎ -ică.

Noun

picățică f (plural picățele)

1. speckle

Declension

Declension of picățică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) picățică	picățica	(niște) picățele	picățelele
genitive/dative	(unei) picățele	picățelei	(unor) picățele	picățelelor
vocative	picățică, picățico		picățelelor

References

• picățică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN