pieptușor

Romanian

Etymology

From piept +‎ -ușor.

Noun

pieptușor n (plural pieptușoare)

1. diminutive of piept

Declension

Declension of pieptușor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) pieptușor	pieptușorul	(niște) pieptușoare	pieptușoarele
genitive/dative	(unui) pieptușor	pieptușorului	(unor) pieptușoare	pieptușoarelor
vocative	pieptușorule		pieptușoarelor

References

• pieptușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN