pihotă

Romanian

Etymology

Borrowed from Ukrainian піхота (pixota).

Noun

pihotă f (plural pihote)

1. (obsolete) infantry

Declension

Declension of pihotă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) pihotă	pihota	(niște) pihote	pihotele
genitive/dative	(unei) pihote	pihotei	(unor) pihote	pihotelor
vocative	pihotă, pihoto		pihotelor

References

• pihotă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN