piscui

Romanian

Etymology

From pisc +‎ -ui.

Verb

a piscui (third-person singular present piscuie, past participle piscuit) 4th conj.

1. to chirp

Conjugation

    conjugation of piscui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a piscui
gerund			piscuind
past participle			piscuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	piscui	piscui	piscuie	piscuim	piscuiți	piscuie
	imperfect	piscuiam	piscuiai	piscuia	piscuiam	piscuiați	piscuiau
	simple perfect	piscuii	piscuiși	piscui	piscuirăm	piscuirăți	piscuiră
	pluperfect	piscuisem	piscuiseși	piscuise	piscuiserăm	piscuiserăți	piscuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să piscui	să piscui	să piscuie	să piscuim	să piscuiți	să piscuie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		piscuie			piscuiți
	negative		nu piscui			nu piscuiți