piui

Catalan

Verb

piui

1. inflection of piuar:
   1. first/third-person singular present subjunctive
   2. third-person singular imperative

Romanian

Etymology

From piu.

Verb

a piui (third-person singular present piuie, past participle piuit) 4th conj.

1. to cheep

Conjugation

    conjugation of piui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a piui
gerund			piuind
past participle			piuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	piui	piui	piuie	piuim	piuiți	piuie
	imperfect	piuiam	piuiai	piuia	piuiam	piuiați	piuiau
	simple perfect	piuii	piuiși	piui	piuirăm	piuirăți	piuiră
	pluperfect	piuisem	piuiseși	piuise	piuiserăm	piuiserăți	piuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să piui	să piui	să piuie	să piuim	să piuiți	să piuie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		piuie			piuiți
	negative		nu piui			nu piuiți