plăcințea

Romanian

Etymology

From plăcintă +‎ -ea.

Noun

plăcințea f (plural plăcințele)

1. diminutive of plăcintă

Declension

Declension of plăcințea

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) plăcințea	plăcințeaua	(niște) plăcințele	plăcințelele
genitive/dative	(unei) plăcințele	plăcințelei	(unor) plăcințele	plăcințelelor
vocative	plăcințea		plăcințelelor

References

• plăcințea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN