polentă

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian polenta.

Noun

polentă f (plural polente)

1. polenta

Declension

Declension of polentă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) polentă	polenta	(niște) polente	polentele
genitive/dative	(unei) polente	polentei	(unor) polente	polentelor
vocative	polentă, polento		polentelor

References

• polentă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN