prăgușor

Romanian

Etymology

From prag +‎ -ușor.

Noun

prăgușor n (plural prăgușoare)

1. diminutive of prag; small threshold

Declension

Declension of prăgușor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prăgușor	prăgușorul	(niște) prăgușore	prăgușorele
genitive/dative	(unui) prăgușor	prăgușorului	(unor) prăgușore	prăgușorelor
vocative	prăgușorule		prăgușorelor