prăjinuță

Romanian

Etymology

From prăjină +‎ -uță.

Noun

prăjinuță f (plural prăjinuțe)

1. diminutive of prăjină

Declension

Declension of prăjinuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) prăjinuță	prăjinuța	(niște) prăjinuțe	prăjinuțele
genitive/dative	(unei) prăjinuțe	prăjinuței	(unor) prăjinuțe	prăjinuțelor
vocative	prăjinuță, prăjinuțo		prăjinuțelor

References

• prăjinuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN