preeminență

Romanian

Etymology

Borrowed from French prééminence.

Noun

preeminență f (plural preeminențe)

1. preeminence

Declension

Declension of preeminență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) preeminență	preeminența	(niște) preeminențe	preeminențele
genitive/dative	(unei) preeminențe	preeminenței	(unor) preeminențe	preeminențelor
vocative	preeminență, preeminențo		preeminențelor

Related terms

• preeminent