prepotență

Romanian

Etymology

Borrowed from French prépotence.

Noun

prepotență f (plural prepotențe)

1. prepotence

Declension

Declension of prepotență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) prepotență	prepotența	(niște) prepotențe	prepotențele
genitive/dative	(unei) prepotențe	prepotenței	(unor) prepotențe	prepotențelor
vocative	prepotență, prepotențo		prepotențelor