pricinui

Romanian

Etymology

From pricină +‎ -ui.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a pricinui (third-person singular present pricinuiește, past participle pricinuit) 4th conj.

1. to cause

Conjugation

    conjugation of pricinui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a pricinui
gerund			pricinuind
past participle			pricinuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	pricinuiesc	pricinuiești	pricinuiește	pricinuim	pricinuiți	pricinuiesc
	imperfect	pricinuiam	pricinuiai	pricinuia	pricinuiam	pricinuiați	pricinuiau
	simple perfect	pricinuii	pricinuiși	pricinui	pricinuirăm	pricinuirăți	pricinuiră
	pluperfect	pricinuisem	pricinuiseși	pricinuise	pricinuiserăm	pricinuiserăți	pricinuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să pricinuiesc	să pricinuiești	să pricinuiască	să pricinuim	să pricinuiți	să pricinuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		pricinuiește			pricinuiți
	negative		nu pricinui			nu pricinuiți