prostișor

Romanian

Etymology

From prost +‎ -ișor.

Noun

prostișor m (plural prostișori)

1. diminutive of prost

Declension

Declension of prostișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prostișor	prostișorul	(niște) prostișori	prostișorii
genitive/dative	(unui) prostișor	prostișorului	(unor) prostișori	prostișorilor
vocative	prostișorule		prostișorilor

References

• prostișor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN