provedea

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian provvedere.

Verb

a provedea (third-person singular present provăd, past participle provăzut) 2nd conj.

1. (dated) to provide, to supply

Conjugation

    conjugation of provedea (second conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a provedea
gerund			provăzând
past participle			provăzut
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	provăd	provezi	provede	provedem	provedeți	provăd
	imperfect	provedeam	provedeai	provedea	provedeam	provedeați	provedeau
	simple perfect	provăzui	provăzuși	provăzu	provăzurăm	provăzurăți	provăzură
	pluperfect	provăzusem	provăzuseși	provăzuse	provăzuserăm	provăzuserăți	provăzuseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să provăd	să provezi	să provadă	să provedem	să provedeți	să provadă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		provezi			provedeți
	negative		nu provedea			nu provedeți