publicălui

Romanian

Etymology

From public +‎ -ălui.

Verb

a publicălui (third-person singular present publicăluiește, past participle publicăluit) 4th conj.

1. (obsolete) to publish

Conjugation

    conjugation of publicălui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a publicălui
gerund			publicăluind
past participle			publicăluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	publicăluiesc	publicăluiești	publicăluiește	publicăluim	publicăluiți	publicăluiesc
	imperfect	publicăluiam	publicăluiai	publicăluia	publicăluiam	publicăluiați	publicăluiau
	simple perfect	publicăluii	publicăluiși	publicălui	publicăluirăm	publicăluirăți	publicăluiră
	pluperfect	publicăluisem	publicăluiseși	publicăluise	publicăluiserăm	publicăluiserăți	publicăluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să publicăluiesc	să publicăluiești	să publicăluiască	să publicăluim	să publicăluiți	să publicăluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		publicăluiește			publicăluiți
	negative		nu publicălui			nu publicăluiți

References

• publicălui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN